SCRISOARE DESCHISĂ

Aprilie 2024

Stimate domnule Dr. Tedros, director general al Organizației Mondiale a Sănătății
Stimați copreședinți Dr. Asiri și Dr. Bloomfield de la WGIHR,
Stimați copreședinți Dr. Matsoso și dl Driece de la INB,
Stimați delegați naționali ai grupurilor de lucru respective,

Atât Grupul de lucru pentru amendamente la Regulamentul sanitar internațional (2005) (WGIHR), cât și Organismul internațional de negociere (INB) care negociază Acordul privind pandemia au primit mandatul de a prezenta formularea juridică definitivă a amendamentelor vizate la Regulamentul sanitar internațional (RSI), precum și la Acordul privind pandemia la cea de-a 77-a Adunare Mondială a Sănătății (AMS), care va avea loc la sfârșitul lunii mai 2024. Aceste procese au fost lansate în grabă pentru a „captura un moment post-COVID-19”, în ciuda dovezilor că există un risc limitat de apariție a unei alte pandemii pe termen scurt sau mediu. Cu alte cuvinte, există timp pentru a lua aceste măsuri corect.

Cu toate acestea, din cauza vitezei cu care au avut loc aceste procese, ambele procese de negociere amenință să producă politici nelegitime, încălcând chiar obiectivele și principiile de echitate și deliberare care se proclamă a fi protejate prin procesul de legiferare pandemică sub auspiciile OMS. Prin urmare, termenul limită stabilit politic pentru adoptare la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Mondiale a Sănătății trebuie să fie ridicat și prelungit pentru a proteja legalitatea și transparența proceselor, clarificând relația dintre RSI modificat și noul Acord privind pandemia și asigurând un rezultat echitabil și democratic.

Nerespectarea de către WGIHR a RSI exclude o adoptare legală în cadrul celei de-a 77-a Adunări Mondiale a Sănătății.

Adoptarea oricăror modificări ale RSI în cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Mondiale a Sănătății nu mai poate fi realizată în mod legal. În prezent, WGIHR continuă să negocieze proiectele de amendamente, cu scopul de a finaliza pachetul de amendamente propuse în cadrul celei de-a opta reuniuni, programată pentru perioada 22-26 aprilie, care va fi apoi prezentată la cea de-a 77-a sesiune a WHA. Acest modus operandi este ilegal. Aceasta încalcă articolul 55 alineatul (2) din RSI, care stabilește procedura care trebuie urmată pentru modificarea RSI:

„Textul oricărei propuneri de amendament este comunicat tuturor statelor părți de către directorul general cu cel puțin patru luni înainte de Adunarea Sănătății la care este propus spre examinare.

Termenul limită pentru ca directorul general să distribuie pachetul de amendamente propuse la RSI statelor părți în mod legal înainte de cea de-a 77-a sesiune a Adunării Mondiale a Sănătății a expirat la 27 ianuarie 2024.

Până în prezent, directorul general nu a comunicat nicio modificare statelor. RSI este un tratat multilateral care obligă atât statele care au ratificat RSI, cât și OMS, inclusiv subdiviziunile (1) ale WHA, cum ar fi WGIHR. Acestea trebuie să respecte normele procedurale obligatorii prevăzute la articolul 55 alineatul (2) din RSI și nu pot suspenda aceste norme în mod arbitrar.

În timpul transmisiunii publice pe internet din 2 octombrie 2023, problema a fost adresată juristului principal al OMS, Dr. Steven Solomon, care a explicat că, întrucât proiectul de amendamente provine dintr-o subdiviziune a WHA, cerința de 4 luni prevăzută la articolul 55 alineatul (2) nu se aplică. Cu toate acestea, opinia sa nu ia în considerare faptul că articolul 55 alineatul (2) nu face nicio distincție în ceea ce privește statul, grupul de state sau partea specifică a WHA care propune modificările. În plus, în termenii de referință (alin.6) al Comitetului de revizuire a RSI (2022), calendarul de lucru al WGIHR a fost stabilit la „ianuarie 2024″: WGIHR își prezintă pachetul final de propuneri de amendamente directorului general, care le va comunica tuturor statelor părți, în conformitate cu articolul 55 alineatul (2), în vederea examinării de către cea de-a șaptezeci și șaptea Adunare Mondială a Sănătății”. În cazul în care WGIHR și OMS încalcă în mod intenționat RSI, statul de drept este într-adevăr subminat, ceea ce ar putea atrage răspunderea internațională a organizației și/sau a persoanelor responsabile.

Procesele inseparabile ale RSI și ale noului Tratat privind pandemia

Proiectele disponibile ale WGIHR și INB implică faptul că cele două procese ale WGIHR și INB nu pot fi independente, ci sunt inseparabile unul de celălalt. În special, noul proiect de acord privind pandemia nu poate fi adoptat înainte de revizuirea RSI, deoarece trebuie să se bazeze pe structura, domeniul de aplicare material și instituțiile revizuite ale RSI (în special având în vedere formularea capacităților de bază ale RSI care figurează în prezent în textul de negociere a Acordului privind pandemia din 7 martie 2024). Provocări perturbatoare, cum ar fi suprapunerea semnificativă ratione materiae, competențele și relațiile dintre organismele nou-înființate ale tratatului și statele membre, precum și implicațiile financiare pe termen lung pentru bugetul sănătății etc. – necesită clarificări detaliate înainte de adoptare.

Echitate și legitimitate democratică

Ignorarea obligațiilor procedurale în temeiul RSI și lăsarea nebuloasă a relației dintre RSI modificat și noul Acord privind pandemia nu numai că subminează statul de drept internațional, dar subminează și spiritul articolului 55 alineatul (2) din RSI (2005), care garantează statelor membre un termen de patru luni pentru a revizui modificările RSI pentru a promova legitimitatea democratică, justiția procedurală și pentru a asigura mai bine rezultate echitabile.

Statele au nevoie de cel puțin patru luni pentru a reflecta temeinic asupra implicațiilor modificărilor propuse pentru ordinea juridică constituțională internă și pentru capacitățile lor financiare. Aceștia trebuie să obțină aprobarea politică și/sau parlamentară înainte de adoptarea rezoluțiilor respective în cadrul WHA. Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere statutul juridic unic al amendamentelor adoptate la RSI, care vor intra în vigoare în mod automat, cu excepția cazului în care un stat parte renunță în mod activ la acestea într-un termen foarte scurt de 10 luni (2).

OMS declară că echitatea este în centrul agendei de pregătire și de răspuns la pandemii. Multe țări cu venituri mici și mijlocii nu au reprezentanți și experți prezenți la Geneva pe toată durata proceselor de negociere paralele, reprezentanții lor discută în limbi mai puțin cunoscute și/sau trebuie să se bazeze pe reprezentanțele grupurilor diplomatice/regionale. Acest lucru introduce o inechitate în ceea ce privește capacitatea de a participa pe deplin la procesul de negociere în cadrul WGIHR și al INB care elaborează Acordul privind pandemia. Țările mai bogate au o capacitate mai mare de a contribui la elaborarea proiectelor și dispun de resurse mai mari pentru a analiza implicațiile acestora. Aceste procese de negociere vădit inechitabile sunt contrare spiritului și intenției declarate a întregului proces. Asigurarea echității, transparenței și a corectitudinii necesită un timp adecvat pentru a discuta și a lua în considerare ceea ce se intenționează a fi acorduri obligatorii din punct de vedere juridic.

Cerere de urgență exagerată în mod evident

În timp ce unii au susținut că urgența elaborării unor noi instrumente de gestionare a pandemiilor este justificată de creșterea riscului și a poverii unor astfel de focare de boli infecțioase, s-a demonstrat recent că aceasta este o afirmație exagerată. Bazele de dovezi pe care s-au bazat OMS și agențiile partenere, inclusiv Banca Mondială și G20, demonstrează că riscul de apariție a focarelor de origine naturală nu este în prezent în creștere, iar povara globală este probabil în scădere. Acest lucru sugerează că mecanismele actuale funcționează, într-adevăr, în mod relativ eficient, iar schimbările trebuie privite cu atenție, fără o urgență nejustificată, în lumina eterogenității amenințărilor și a priorităților concurente în materie de sănătate publică din statele membre ale OMS.

Apel la neadoptarea amendamentelor RSI sau a Acordului privind pandemia în cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Mondiale a Sănătății

Cele două grupuri de lucru sunt rugate să respecte principiile și orientările ONU pentru negocierile internaționale, UN A/RES/53/101., precum și să conducă negocierile într-un spirit de bună credință și „să se străduiască să mențină o atmosferă constructivă în timpul negocierilor și să se abțină de la orice comportament care ar putea submina negocierile și progresul acestora”. Un calendar rațional, fără presiuni politice pentru obținerea de rezultate, va proteja actualul proces legislativ de colaps și va preveni un potențial abandon politic, așa cum s-a întâmplat în cazul Tratatului OMS privind cercetarea și dezvoltarea (R&D).

Unul dintre motivele inițiale pentru care a fost inițiat procesul de modificare a RSI (2005) a fost îngrijorarea expresă a OMS cu privire la faptul că statele nu și-au respectat obligațiile care le revin în temeiul RSI în timpul urgenței de sănătate publică de interes internațional Covid-19. Prin faptul că nu au respectat perioada de revizuire de 4 luni, OMS și WGIHR își arată disprețul deschis față de obligațiile lor obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul RSI. O rezoluție cu propuneri de amendamente la RSI în vederea adoptării în cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Mondiale a Sănătății nu mai poate fi prezentată în mod legal. În consecință, Acordul privind pandemia trebuie, de asemenea, să fie amânat, deoarece ambele procese sunt interdependente.

Acesta este un apel urgent adresat OMS și statelor sale membre pentru a proteja statul de drept și echitatea procedurilor și a rezultatelor, permițând o contribuție și o deliberare corecte. Pentru a face acest lucru, va fi nevoie de ridicarea și prelungirea termenului limită, ceea ce va face posibilă o arhitectură juridică mai rezistentă în viitor pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii, în conformitate cu dreptul internațional și cu angajamentele sale normative.

Cu respect.